Descrierea atracției
În centrul orașului Heraklion, pe strada 25 august, se află un alt monument istoric important - Catedrala Sf. Tit. Templul și-a primit numele în cinstea hramului Titus, care în secolul I d. Hr. a predicat creștinismul pe insulă. Sfântul Tit a fost ucenicul apostolului Pavel și primul episcop al Cretei.
În 961, împăratul Nicephorus Phocas i-a retras pe arabi din Creta, în urma căreia insula a fost din nou sub aripa puternicului imperiu bizantin. Apoi, Catedrala Sf. Tit a fost construită pentru a reînvia credința creștină și tradițiile Cretei, care au căzut în decădere după cucerirea insulei de către musulmani. Primul templu dedicat Sfântului Tit a fost în orașul antic Gortyna (Gortis), care a fost prima capitală a Cretei în epoca romană, dar a fost distrus de un cutremur. Capitala insulei a fost transferată la Candia (Heraklion), iar moaștele vechiului templu (moaștele Sfântului Tit, icoana miraculoasă a Maicii Domnului etc.) au fost transportate la o nouă mănăstire.
În perioada bizantină, biserica era sediul arhiepiscopului ortodox al Cretei (în timpul dominației arabe, aici se afla și un templu creștin). Sub venețieni, clădirea adăpostea catedrala arhiepiscopului catolic. În perioada în care turcii au dominat Creta, biserica a fost transformată în moschee. Toate moaștele principale ale catedralei au fost duse la Veneția de generalul Morosini cu puțin înainte de invazia turcească a orașului.
Marele cutremur din 1856 a distrus complet structura. În 1872, templul a fost reconstruit pe vechea fundație sub conducerea arhitectului otoman Athanasius Mousissa. În anii 1920, când ultimii musulmani au părăsit Heraklion, biserica a fost din nou sfințită ca biserică ortodoxă. În același timp, biserica a fost reconstruită și minaretul a fost înlocuit cu o clopotniță. În 1956, moaștele Sfântului Tit au fost returnate Heraklionului și astăzi sunt păstrate în Catedrala Sfântului Tit.
