Prima dată când am fost la Riga, a fost un oraș b altic care urma să adere la Uniunea Europeană anul următor. Cincisprezece ani mai târziu, centrul Riga este un unic mare centru de divertisment în aer liber, fiecare club are propriul său spațiu în aer liber și toate piețele din centrul istoric sunt acordate operatorilor economici care desfășoară afacerea lor.
O caracteristică a dehorurilor (spațiile din afara incintelor) din nordul Europei este că sunt extrem de bine îngrijite: din lemn, mărginite cu flori, fac parte din mobilierul orasului. Sunt activi tot timpul anului si, de fapt, iarna le este usor sa iti ofere o patura sau sa porneasca radiatoarele de exterior.
Nimeni nu ar putea lua în considerare închiderea acestor zone exterioare chiar ca pe o glumă, deoarece ar afecta grav imaginea și economia orașului. Am menționat Riga (în Letonia) dar discursul este echivalent pentru alte orașe din nord: Piața pieței din Cracovia, sau Pilies Jela, strada din centrul orașului Vilnius din Lituania. M-am referit în mod deliberat la orașele din nordul îndepărtat al Europei, renumite pentru frig, pentru că cred că poate da o măsură a inadecvării noastre. Dacă se ocupă de spațiile exterioare, vă reamintim că Palermo este un oraș locuibil în afara pe tot parcursul anului.
Așteptăm încă din decembrie 2017pentru aprobarea regulamentului de exterior și în aceste zile se demontează diverse spații pentru că, în lipsa regulamentului, activitățile acestora sunt abuzive și riscați amenzi și penalități foarte mari, care pot duce la închiderea temporară a afacerii.
Mie despre această afacere zbuciumată ca instituțiile noastre și, în acest caz, am pus consiliul orașului și consiliul în același cazan, doar ca să funcționeze dincolo de orice termen. Ca un pacient cu inimă care trebuie resuscitat cu șocuri electrice între colaps.
În aceste luni de extinderi după extinderi, nimeni nu a pus problema unei reorganizări generale a spațiilor exterioare și a modului în care orașul ar trebui să se arate călătorilor și turiștilor. Pe scurt, a lipsit viziunea, proiectul, dezbaterea publică. Deși timid, în ultimele luni asociațiile comerciale au încercat să raporteze problema
Problema continuă de mult, iar unii își vor aminti protestul pe care Giusy Vitale, proprietarul supermarketurilor cu același nume, l-a organizat în urmă cu câțiva ani pentru a protesta împotriva unei amenzi suprareale de pentru împodobirea trotuarului cu o plantă.
Ideea că cei care desfășoară activități comerciale sunt aproape un obstacol în oraș și nici unul dintre motoarele lui mi se pare inacceptabilă.
Au trecut cinci ani, chiar și atunci îmi puneam întrebarea despre absența unui proiect și a unei viziuni. Palermo nu are o țesătură primară sau secundară demnă de remarcat (iertați-mă puținii industriași grei), prin urmare nu poate și nu trebuie să se bazeze pe hazard în planificarea și gestionarea serviciilor sale turistice.
Iar zonele exterioare, activitățile de întâmpinare și de divertisment , fac parte integrantă din acestea. Face turism și cultură având grijă de expoziții și concerte, dar și și mai presus de toate punând ordine în serviciile și activitățile conexe.
Când mă plimb în fiecare anotimp al anului pe străzile numeroaselor orașe europene care își planifică și organizează marketingul și care ne măresc fluxurile de zece ori cu o zecime din oferta noastră, mă întreb ce este în neregulă cu noi.
A da vina numai pe politică este simplist și poate chiar puțin populist. Dar, sincer, în acest caz nu văd nicio direcție, nu văd un proiect și nu înțeleg cui să mai dau responsabilitate decât celor care au responsabilitățile de planificare și guvernare a orașului.
